Pe scurt despre ce s-a întâmplat în SUA. Protestele de la Capitoliu și rasismul din spatele lor

La aproximativ o jumătate de an distanță de la manifestarea mișcării Black Lives Matter și la numai trei luni de la alegerile prezidențiale, Statele Unite ale Americii se confruntă cu un nou eveniment de mare impact socio-politic.



Miercuri, 6 ianuarie 2021, un grup de extremiști conservatori a asaltat clădirea Capitoliului, la îndemnul președintelui Donald Trump. Susținătorii lui Trump au intrat în clădire în timpul unei ședințe de Congres, în care urma să fie validată victoria lui Joe Biden la alegerile prezidențiale din 2020.


Ședința era condusă de vice-președintele Mike Pence, căruia Trump îi ceruse să fraudeze alegerile și să nu valideze toate voturile Colegiului Electoral. Mike Pence, însă, și-a exprimat public refuzul de a încălca legea. Trump a apelat la bine-cunoscutul său cont de Twitter pentru a vorbi în numele poporului american, susținând că rezultatele alegerilor au fost ,,frauduloase” și ,,inexacte”: ,,Mike Pence nu a avut curajul să facă ceea ce ar fi trebuit făcut pentru a ne proteja Țara și Constituția, acordând Statelor o șansă la a atesta un set de informații corectate, nu cele frauduloase și inexacte pe care au fost puse să le ateste până acum. SUA cere adevărul!”



În 6 ianuarie 2021, Trump și-a adunat susținătorii în parcul Ellipse, de lângă Casa Albă, unde a susținut un discurs în care a declarat că refuză să își accepte înfrângerea și că nu îl va lăsa pe Joe Biden să devina președinte. Apoi, i-a îndemnat pe cei participanți la raliu să se îndrepte ,,pașnic” către Capitoliu.


Sub deviza Make America Great Again!, cu steaguri confederate fluturând în urma lor, susținătorii au pornit marșul, purtând cu ei puști, arme, cruci și Biblii, și un ștreang făcut din fire de la camere de filmat, menit să simbolizeze disprețul evident al republicanilor față de jurnaliștii care răspândesc ,,informații inexacte” și fake news. În ciuda eforturilor forțelor de securitate de a ține situația sub control, cetățenii au escaladat pereții edificiului și au reușit să pătrundă înăuntru pe ferestre.



Odată infiltrați în clădire, extremiștii au intrat în birouri, unde au fost fotografiați fumând, vandalizând uși și geamuri, lăsând notițe cu mesajul ,,Nu vom da înapoi!” și distrugând echipamentele jurnaliștilor de la fața locului.



Membrii Senatului și a Camerei Reprezentanților au fost evacuați din ședință. Câțiva dintre ei, cum ar fi Peter Welch, au transmis live situația de pe propriile smartphone-uri. Gazul lacrimogen a fost folosit, însă nu e clar dacă din partea poliției sau a invadatorilor, iar politicienii au fost anunțați să își pună măștile de gaz.


Rasismul din spatele protestelor din 6 ianuarie


În ultimii ani, steagul confederat a început să fie asociat cu simbolul supremației albe. Poate pentru că a fost același steag fluturat și în 2017, la protestele neo-naziste, pro-Ku Klux Klan de la Charlottesville sau la raliurile din anii precedenți ale lui Trump, în care declara cu mândrie că va construi un zid la granița dintre Statele Unite ale Americii și Mexic. Sau poate pentru că manifestanții au purtat cu ei cruci și Biblii, în timp ce spărgeau uși și invadau un edificiu, apelând la clasica manevră de a folosi religia ca diferite pretexte.


Haosul de la Capitoliu a fost un minunat exemplu de confirmare a acestei ipoteze, când activiștii au început să vadă diferențele între cum a fost tratată situația acum, față de atunci când a fost vorba despre protestele din 2020 ale mișcării Black Lives Matter, care lupta pentru combaterea discriminării rasiale în societatea curentă americană.


Dacă în 2020, activiștii Black Lives Matter au avut parte, de la bun început, de gaz lacrimogen, arme și violență din partea autorităților, precum și o supraveghere continua a Gărzii Naționale, chiar și în timpul protestelor pașnice. La asaltul Capitoliului din ianuarie 2021, Garda Națională a ajuns abia după ce extremiștii intraseră deja în clădire. Imaginile unei transmiteri live a evenimentelor arată chiar un polițist al Capitoliului făcându-și un selfie cu unul dintre asaltatori.


Mai mult decât atât, notabil este faptul că mișcarea Black Lives Matter a pornit în urma unor crime nedrepte asupra oamenilor afro-americani, cum ar fi uciderea lui George Floyd de către un polițist, în plină stradă sau moartea nevinovată a Breonnei Taylor în apartamentul său. Protestele de la Capitoliu au fost declanșate nu doar la îndemnul președintelui Donald Trump, ci și din motive ilegale, cum ar fi fraudarea rezultatelor alegerilor prezidențiale.


Refuzul lui Trump de a accepta victoria adversarului său politic, Joe Biden, acuzația sa că sursele care nu au o abordare conservativă asupra relatării evenimentelor care răspândesc fake news, atacul împotriva propriului său partid politic și vice-președinte, denotă o sfidare clară a democrației și a Constituției americane.


De-a lungul anilor, susținătorii Partidului Conservator au criticat diferitele proteste ale liberalilor. Tomi Lahren, jurnalistă cunoscută pentru devotarea sa Partidului Conservator, a transmis, în noiembrie 2020, înainte de finalizarea alegerilor prezidențiale, următorul mesaj pe Twitter: ,,Dacă @RealDonaldTrump ar fi să piardă (nu se va întâmpla), susținătorii săi vor merge la muncă a doua zi așa cum facem în fiecare zi. Când Biden va pierde, „susținătorii” lui se vor revolta. Asta îți spune tot ce trebuie să știi!”



Urmările protestului de la Capitoliul Statelor Unite


În urma evenimentelor din 6 ianuarie, contul de Twitter al lui Donald Trump a fost suspendat, precum și mai multe videoclipuri de pe canalul său oficial de Youtube. Amazon a eliminat din serviciul său de web-hosting aplicația Parler, o platforma de social media care a violat politica Amazon prin afișarea de conținut violent. Mai mulți membri republicani ai Congresului și-au exprimat șocul și dezaprobarea față de instigarea la ură și revoltă stârnită de președinte.


Infiltrarea în Capitoliu s-a lăsat cu arestul a 52 de persoane - cu 36 mai puține decât cele de la un protest Black Lives Matter din iunie 2020, precum și cu moartea a patru manifestanți și a unui polițist. În 2020, la protestele Black Lives Matter au murit cel puțin 19 oameni - fără a mai pune la socoteală morțile de la care a pornit manifestarea în primul rând.


CELE MAI CITITE

SUBSCRIBE

Despre KULT

Susține-ne

Ce facem

Pentru tineri

Subscribe

Newsletter

Contact

0773 123 246

©2021 by KULT. All rights reserved.