Farmecul Crăciunului: realitate sau iluzie?



Imaginează-ți următorul scenariu. Este ajunul Crăciunului. Te afli acasă, alături de cei dragi. Pe fundal, auzi versul „Vin, sărbătorile vin...”, iar când întorci capul, reclama la Coca-Cola care se derula în mintea ta, era acum la televizor și-ți cuprindea sufletul de emoție. Un scenariu clasic. O reclamă basic care a schimbat percepția a milioane de oameni. Apare pe micile ecrane de prin luna noiembrie, anunțându-ne prudent că se apropie „cea mai frumoasă perioadă a anului”. Totuși, este aplicabil tuturor sau nu valorează nimic?


Analizând perspectivele oamenilor din ultimii ani, am încercat a ierarhiza comportamentele și aspirațiile oamenilor din preajma acestei perioade. Influențați și influențabili de prezența Crăciunului sunt copiii, animați de dorința acerbă de a primi cadouri, de a se bucura de vacanță, zăpadă și de luminițele viu colorate. Despre adulți nu mă pot pronunța în prea multe feluri, cel puțin eu când îi privesc cu înverșunare pe ai mei, nu observ decât faptul că abia așteaptă concediul de iarnă pentru a se odihni, percepându-l în genere ca o adunare de familie.


Cred că ei sunt mult mai familiarizați cu ideea de a se revedea cu rudele, de a comunica mai mult, acestea din urmă impactându-i pozitiv.


Pe de altă parte, adolescenții și tinerii, micile viețuitoare cu lacrimi în ochi, speranță în suflet și-un nod în gât, sunt ei cei care trăiesc un delir devastator când se apropie vremea decorațiunilor multicolore și a vitrinelor luminate? Mulți se simt singuri în această perioadă și totodată mulți se bucură de nenumăratele serate de filme (împreună cu nemuritorul Home Alone, căci nu se poate fără) și de gustul dulce-amărui al mandarinelor. Însă devansând problematica ierarhizării, ceea ce vreau să transmit cu vehemență prin prisma acestui articol este faptul că această sărbătoare s-a golit de esența, aroma și valorile de odinioară. Cum pot afirma așa ceva? Există într-adevăr un astfel de adevăr?


...dacă pe plan conversațional nu excelam, observam comportamentele celorlalți din jurul meu.

Mărturisesc că, de-a lungul celor patru ani de liceu, am descoperit că nu socializam cu ușurință și comunicam cu un număr extrem de mic de colegi. Însă, dacă pe plan conversațional nu excelam, observam comportamentele celorlalți din jurul meu. Astfel, când răcoarea greu se lasă, moda e la ea acasă. Însă lăsând gluma la o parte, ce vreau să subliniez este că în apropierea Nașterii Domnului, bunătatea, onestitatea și altruismul erau înlocuite de acele dudui (și de tinerii masculi, de ce nu?) cu o paradă a modei, cu „uite ce mi-a luat iubi”, atitudini care lăsau de dorit și care te mâhneau adânc, făcându-te să realizezi că această sărbătoare nu e cu nimic mai presus decât orice altă zi.


Singurele momente de amabilitate și prietenie, de scurtă durată, de altfel, erau acelea când sărbătoream „nemaiîntâlnitul” Secret Santa, unde, dacă nu ne îndemnam unii pe ceilalți să fim mai blânzi și înțelegători, eram determinați de profesori. Iar dacă facem abstracție de tradiția de a dărui, cred că savoarea sărbătorii contemporane este persistentă prin intermediul fermecătoarelor târguri de Crăciun care reușesc să insufle bunăvoință chiar și peste cele mai încrețite frunți.

Confesiunea mea este un caz particular, desigur, însă îl mai ții minte pe bătrânelul care căuta în container? Dar ce spui despre copiii din centrele de plasament care visează la o familie, persoanele aflate în spital, suferă un deces în familie chiar în ziua cu pricina sau cei care-și dau ultima suflare? Este pandemia generată de noul virus un indiciu?


...este Crăciunul atât de roz, sau cel puțin atât de roșu și verde...?

O generație întreagă își ia rămas bun fără o îmbrățișare, însă există neliniște vizavi de petrecerea de mâine. Nu am intenția de a părea un Grinch, să intentez un concept de anti-Crăciun, dar nici să subliniez exotismul acestei sărbători, ci să reamintesc de spiritul empatic, abandonarea superficialității și a cruzimii. Astfel, este Crăciunul atât de roz, sau cel puțin atât de roșu și verde pe cât este descris de oamenii din întreaga lume?


Nu. Pentru unii este o zi de sărbătoare, pentru alții doar o zi. O dată când te bucuri alături de familie sau doar o dată în calendar. Concluzionez cu gândul de a fi mai blânzi și de a nu-i judeca pe cei sunt fericiți, dar nici pe cei suferinzi.


CELE MAI CITITE

SUBSCRIBE

Despre KULT

Susține-ne

Ce facem

Pentru tineri

Subscribe

Newsletter

Contact

0773 123 246

©2021 by KULT. All rights reserved.