• Sabina Tălmăcel

Izolarea benefică: cum să fii productiv în casă

Updated: 7 days ago


Ilustrație de Alexia Hoștinar-Cnup

Nu știu de voi fraților, dar eu mă simt tare bine în izolarea asta

Dacă nu mă cunoști personal, sunt sigură că te-ai întrebat: “Ce naiba e cu fata asta?!”

Însă dacă mă cunoști, știi sigur la ce mă refer.


Indiferent ce vârstă ai avea, dragă cititorule, te rog să acorzi 5 minute din viața ta monotonă (determinată de situația actuală, nu vreau să înțelegi că ți-am insultat viața) să vezi împreună cu mine cât de frumoasă și de relaxantă poate să fie această perioadă, desigur dacă îți dorești cu adevărat.


Îți mărturisesc de la început că articolul acesta NU este de tipul “Top things to do in quarantine”.

Eu vreau doar să îți arăt cât de benefică poate fi situația actuală, dacă știm cum să o gestionăm.

Articolul este dedicat în special celor de vârsta mea, dar sper să nu te simți ignorat dacă ești un pic mai în vârstă decât mine.


12 martie - ultima ieșire în oraș.


Sincer îți spun, până acum 4 zile eu nu am mai ieșit în oraș de două luni, mai exact de pe 12 martie. Eu locuiesc în Horia de 10 ani, dar înainte am stat în Roman. În acești 10 ani nu cred că a existat vreo zi în care să nu merg în oraș, fie trebuie să merg la școală și la activități de voluntariat, fie mă întâlnesc cu prietenii.


Două luni am stat izolată de orașul în care îmi petrec între 6-8 ore pe zi, uneori și mai mult.

Cum am simțit această schimbare drastică?

Pot să spun că a fost o trecere destul de rapidă și surprinzătoare, deoarece a trebuit să-mi reorganizez stilul de viață.

De la fata aia de 17 ani care după școală fugea la o ședință cu ceilalți voluntari pentru diverse evenimente sau proiecte și socializa cu toată lumea, acum am trecut la alt stadiu al dezvoltării mele personale, în care experimentez diferite chestii și îmi dezvolt noi abilități.

Acum am tot timpul din lume să descopăr ceea ce îmi place cu adevărat să fac și pot să experimentez foarte multe chestii noi.

De ce fix acum m-am hotărât să fac asta?

Acum am tot timpul din lume să descopăr ceea ce îmi place cu adevărat să fac și pot să experimentez foarte multe chestii noi.


La începutul stării de urgență toată lumea era oarecum chill fiindcă știam că peste o lună ne întoarcem la școală. Încă îmi amintesc când mi-am luat rămas bun de la colegi și le-am zis: ”Fraților, ne vedem peste o lună! Aveți grijă de voi!”


În prima lună am început să citesc foarte mult, mai ales literatură din domeniul psihologiei, neuroștiinței și neuroplasticității.

În timpul școlii, oricât de bine mi-aș fi gestionat timpul, îmi rămânea maxim o oră seara pentru citit.


A da, dacă nu v-am zis, eu sunt o persoană extrem de productivă și nu pot să las timpul să treacă așa pe lângă mine fără să-l valorific. Normal că nu am fost așa dintotdeauna, fiindcă înainte nu realizam cât de valoros e timpul. Am devenit așa cam de la începutul acestui an școlar, fiind motivată de faptul că acum este perioada propice în care ne este mult mai ușor să acumulăm informații și să ne dezvoltăm diferite abilități.


Mai pe scurt: De ce să stau acum degeaba și să nu muncesc pentru dezvoltarea creierului meu știind că în viitor o să-mi fie mai greu dacă nu fac acum?

Productivitate înseamnă și abilitatea de a-ti împărți inteligent timpul.

Dacă reușești să-ți gestionezi timpul în favoarea dezvoltării tale, nu o să te plictisești deloc și poate o să uiți că stai de două luni în casă.

Asta m-a salvat pe mine: mi-am ținut mintea ocupată cu o grămadă de activități noi pe care nu mi le-aș fi imaginat niciodată că sunt capabilă să le fac.


Cum am reușit să transform izolarea în ceva benefic.


Asta m-a salvat pe mine: mi-am ținut mintea ocupată cu o grămadă de activități noi pe care nu mi le-aș fi imaginat niciodată că sunt capabilă să le fac.

Ce m-a determinat să fac asta? Foarte simplu, neuroplasticitatea.

Bănuiesc că acest termen nu îți este foarte cunoscut, nici mie nu îmi era până acum 2 luni.


Neuroplasticitate = capacitatea creierului de a se schimba și dezvolta continuu pe parcursul întregii vieți. Au fost demolate de foarte mult timp miturile cum ar fi: ”Ah, la vârsta mea nu mai pot să învăț o limbă străină sau să cânt la chitară ori să folosesc tehnologia.” Sunt foarte sigură că ai auzit măcar o dată asta în familia ta, fiindcă eu am auzit chiar de mai multe ori.


Ok, nu vreau să intru în mai multe detalii, tot ce trebuie să reții e faptul că poți oricând să înveți să faci chestii noi, doar trebuie să vrei și cel mai important, mereu înainte de a face ceva, te rog gândește-te că prin acea activitate îți dezvolți creierul, astfel reduci șansele de a avea Alzheimer sau alte boli psihologice în viitor.


Revenind la activitățile care mă scot din monotonie și îmi antrenează mintea, am început să desenez, să fac fotografii, să cânt la chitară, să editez video-uri și să meditez.


Desen

De când mă știu, nu am avut vreo înclinație spre desenat. Acum în contextul actual, am vrut să încerc deoarece eram foarte curioasă.

În fiecare zi îmi aloc 30 de min pentru desenat, reușind astfel să îmi antrenez continuu creierul.


Fotografie

M-am apucat să învăț să utilizez diferite setări tot din dorința de a face ceva nou în fiecare zi. Aparatul mă striga din bibliotecă și m-am hotărât să mă reconectez cu el că o să-mi fie de folos și pe viitor acest hobby (nu îți trebuie neapărat aparat foto pentru a te apuca de fotografie, un smartphone este perfect, are aceleași setări ca un aparat).

Aceste este canalul de youtube de unde am învățat multe noutăți.

Fotografie din arhiva personală

Chitară și muzică în general

În mod normal eu cânt la bass, dar m-am apucat să învăț și câte ceva la chitară deoarece vom avea nevoie când mergem în camp cu cercetașii (sunt și la Scout din ianuarie).

Îmi este mult mai ușor să asimilez informația, având experiența unui alt instrument cu coarde, iar teoria muzicală e aproximativ aceeași.

Acum am timp să îmi diversific playlist-urile și să încerc noi genuri muzicale. Este foarte interesant câte forme poate lua această ramură a artei.


Editare video-uri

Activitatea asta chiar e de actualitate, cam de o săptămână așa. M-am oferit să editez un scurtmetraj făcut de toată patrula pentru un concurs la Scout. În acest mod am învățat să utilizez aplicația, iar acum îmi continui procesul de învățare.


Sport și nutriție

Cam acum 1 an m-am apucat să fac workout-uri acasă și să conștientizez ușor-ușor ce e bine să bag în gură și ce nu.

Fratele meu mai mare m-a învățat multe în acest domeniu și chiar este mult mai ușor când ai pe cineva lângă tine care susține ceea ce faci (asta nu înseamnă că nu poți să-ți schimbi stilul alimentar dacă nu ești susținut, mulți ne descurajează doar fiindcă noi vrem să ne schimbăm în bine, dar nu trebuie să ne lăsăm influențați de asta).

Foarte multe informații adevărate, emise de cercetători, am aflat de la acest român:

Recomand din tot sufletul dacă vreți să aflați mai multe despre nutriție.


Aici aveți niște workout-uri interesante și gratuite:


Meditație

Mai ales în perioada asta trebuie să avem grijă de psihicul nostru.

Populația României nu este foarte familiarizată cu această practică, deși ar trebui să fim conștienți că psihicul este mult mai important decât fizicul. Psihicul nostru poate determina starea de sănătate a fizicului. Există numeroase studii care evidențiază efectele benefice ale meditației.

Și chiar nu e complicat, doar trebuie să te concentrezi pe diferite gânduri, emoții sau acțiuni cum ar fi respirația.

Vă recomand orice podcast de meditație sau orice de pe Youtube.

Cel mai mult contează să faci asta în fiecare zi pentru a crea un obicei. De exemplu, eu meditez înainte să ma culc și chiar am și un somn mai bun.


Pe lângă toate aceste activități, am întâlniri săptămânale la Scout și la alte asociații de voluntariat.

Ți-aș povesti mai mult aici, dar deviez de la subiect.

Cu altă ocazie îți povestesc cu plăcere experiența mea unică în lumea voluntariatului.

De asemenea, mă bucur foarte mult că petrec mai mult timp cu familia mea și cu animalele mele.

Băieții ăștia mă bucură în fiecare zi


Dar cu temele cum rămâne?

Într-adevăr, în ultima perioadă, cred că fiecare dintre voi a avut destule notificări pe classroom. Dacă îți organizezi bine timpul nu este chiar așa de greu. Acum nu îmi este chiar așa greu fiindcă aveam creierul antrenat din timpul școlii, iar intervalul orar 9-14 este acordat temelor și lecțiilor, la fel ca o zi obișnuită de la școală. Orarul meu nu diferă foarte mult, acum orele după “școală” le acord activităților menționate mai sus.

(Dacă nu ai antrenament din timpul școlii, acum este momentul perfect să îți dezvolți abilitatea asta).

Chiar aveam nevoie de o pauză în care să analizez cum e viața mea și dacă sunt mulțumită de ceea ce fac.

Toată perioada asta m-a învățat să prețuiesc timpul și orice lucru minuscul pe care îl puteam face înainte. Acum mi-am găsit echilibrul interior și mă bucur că s-a ivit șansa asta. Chiar aveam nevoie de o pauză în care să analizez cum e viața mea și dacă sunt mulțumită de ceea ce fac.



Lucruri de care îmi e dor


Dar totuși, tu chiar ai crezut că nu îmi este dor de nimic?


Normal că îmi lipsește școala, acum era perioada mea preferată, când era cald afară și se simțea în aer vibe-ul de vacanță. Colegii și profesorii îmi lipsesc foarte mult, mai ales că îmi place foarte mult să socializez.


Mi-e dor de plimbările lungi pe Malul Moldovei și de mirosul de flori de mai.


Acum 4 zile, când am ieșit după 2 luni în oraș pentru a-l duce pe motanul meu l-a veterinar, efectiv acela nu era Romanul pe care l-am lăsat acum 2 luni.

Atunci copacii aveau muguri, acum au frunze. Atunci era foarte frig, iar acum stau în tricou afară.

După ce am terminat la veterinar, l-am rugat pe fratele meu să dăm o tură de oraș cu mașina și să mă ducă prin fața liceului că tare îmi era dor de copacii înfrunziți din curtea corpului A.


Acest dor putea să-mi străpungă psihicul, dar nu l-am lăsat și m-am axat pe dezvoltarea personală. Mi-am ocupat timpul cu lucruri folositoare.

De aceea, îți spun din tot sufletul, valorifică timpul acesta, acum este momentul în care poți să devii o versiune mai bună a ta pe zi ce trece.


Eu am trecut prin asta și de aceea te îndemn și pe tine să acorzi o șansă schimbării personale.


Aici am povestit ce simt eu acum, după 2 luni de izolare, și cum acestă perioadă mi-a schimbat radical viața în bine.


Toate gândurile pozitive și sper să ne revedem curând !

Sper că ți-am făcut ziua mai bună și ți-am reamintit că încă există speranță în fiecare zi!

Aveți grijă de voi!!

Semnat cu pozitivitate,

Fata aia de 17 ani care iubește voluntariatul și animalele


Locul unde ideile tinerilor prind viață.

©2020 by KULT. All rights reserved.

0773 123 246